Archive for the ‘enervari’ Category

Votat de la 14 ani

Septembrie 14, 2009

Cristian Preda aduce in discutie o problema interesanta: de la ce varsta devii cetatean plin, adica cu drept de vot (admitand ca posibilitatea de a iti exprima votul este elementul definitoriu al cetatenului in democratia participatorie)? Preda, actualmente europarlamentar din partea PDL, dar si profesor, zice ca poate 16 e o varsta buna.

Discutam acum ceva vreme cu un prieten care a studiat psihologia si opinam ca un tanar de 14 ani in societatea de azi, hiper cablata si devoratoare de informatie, are mai multe sanse sa analizeze o situatie, cum e votul, si sa ia o decizie cu iz public decat un batran de 65 de ani. El ma cam contrazicea, dar nu despre asta este vorba. Cred ca putem sa coboram varsta pentru vot la 14 ani, cu o conditie: sa informam cu adevarat tinerii ce e ala vot, de ce e important si cum trebuie analizate optiunile. Imi si imaginez partidele care vor trebui sa se adapteze la cerintele unui grup electoral care vrea scoli, educatie permanenta, informatizarea administratiei, libertate individuala si eliminarea unor norme.

Apropo, stiam cand eram mai tanar tineri de 14 si 16 care puteau sa analizeze, converseze si sa discute cu mai multe maturitate decat unii dintre cei care comenteaza propunerea lui Preda pe Hotnews.

Anunțuri

Declaratiile tampe ale zilei

Iunie 16, 2009

Via Cotidianul, apropo de transparenta si de cheltuieli la Parlament, mai precis la Camera Deputatilor. Luati de cititi:

Marton Arpad, UDMR – „Acesta este statul de drept şi atunci se face public pe site tot ceea ce scrie în lege şi se dau informaţiile exact aşa cum scrie în lege, contra cost, pe alte probleme. Dacă sunt de o complexitate oarecare, iarăşi trebuie să se plătească inclusiv această urmărire”.
Roberta Anastase, PDL – „Eu cred că relaţia noastră trebuie să fie cu cetăţenii şi mai puţin să dăm răspunsuri la diverse ONG-uri. Până la urmă, încearcă să-şi facă imagine din relaţia cu Parlamentul”.
In primul rand orice relatie cu oamenii se face prin niste filtre, nu de alta dar chiar daca ar sta vinerea in biroul parlamentar nu s-ar intalni cu toti alegatorii, chiar daca prezenta ar scadea la 10%. Altfel ceea ce cere IPP sunt niste date simple, usor de compilat si de inteles de catre oricine. Daca ele ar fi pe site la Camera si pe site la Senat poate ca IPP-ul nu s-ar mai chinui sa le tot ceara, generand imagine proasta pentru parlamentari.

ANAF, venit, declaratii, online, certificate, Romania, cinste

Mai 8, 2009

Incepand cu vreo sase ore in urma si pana acum vreo cateva minute eram gata sa dau o bila alba statului roman, mai precis ANAF adicatelea Agentia Nationala de Administrare Fiscala. Motviul e unul prea pamantesc: anuntul ca se pot depune declaratiile de venit online. Eram gata sa iert faptul ca optiunea a devenit disponibila doar cu o saptamana inainte de termenul limita de 15 mai si eram gata sa uit faptul ca site-ul ANAF e cam praf iar documentele sunt greu de gasit…

De ce mi-a disparut euforia de mai devreme? Simplu, din cauza aparitiei conceptului de certificat digital, care a iesit la lumina in timp ce ma uitam la modul de depunere a declaratiei de venit online. Care va sa zica e nevoie ca ANAF sa fie sigur ca eu sunt eu si nu depune altcineva declaratia pentru mine si aparent CNP-ul si alte date personale nu sunt de ajuns. Inteleg, cat de cat, desi e o logica gaunoasa (pe harte nu e nevoie de altceva decat de CNP si semnatura) si zic hai sa vad cum e cu certificatele.

Certificatele sunt emise de trei firme. Prima problema: costa. A doua: dureaza mai mult de 5 zile sa primesti unul si sa fie autentificat. Adica ANAF adica statul in loc sa imi faciliteze depunerea declaratiei imi cam pune bete in roate.Si sincer nu inteleg de ce e nevoie de certificatul digital si mai ales de ce disciminarea asta: mijloacle vechi sunt favorizate, ca pret si ca timp in fata celor moderne. Nu vrea statul roman sa intre macar nitel in secolul XXI, ala al informatiei?

Moment in care ma decid ca poate e mai bine sa nu depun declaratia aia deloc, ce mama naibii, ca poate se descurca si fara mine statul roman. E drept ca poate imi face viata grea cu o amenda, dar parza niste revolta merita. Ma mai gandesc pana pe 15…

O analiza social politica a partidei de rugby Romania – Rusia

Martie 2, 2009

Sambata am experiementat 2 partide de rugby. Prima a fost Romania – Rusia, pe micutul stadion Arcul de Triumf. La final am mancat bataie cu 28 la 19. Sa va explic cum e cu politica si cu socialul. Echipa de rugby a Romaniei poate sa fie privita (doar cu mici exagerari) ca un echivalent al statului si al societatii noastre.

Echipa Romaniei nu paseaza (cooperare redusa in corpul social) si cel mai adesea loviturile de picior, lansari sau trimiteri in margine, sunt deficitare (lipsa de viziune pe termen lung). Echipa Romaniei placheaza cel mai adesea sus si ineficient (preferinta pentru imagine versus eficienta) in loc sa se indrepte spre glezne. Echipa Romaniei nu are forta sa „rupa” linia adversa (incapacitatea de a trece de situatii dificile). Echipa Romaniei nu se dubleaza corect (lipsa de cooperare) si nu stie sa atace decat patrunzand pe langa gramada in mod repetat (metode de lucru vechi, eficienta limitata dar teama de inovatie). Echipa Romaniei tinde sa se arunce peste gramada sau sa intre din lateral (nici un respect pentru reguli). Echipa Romaniei nu stie sa prinda ca lumea o pasa simpla (n-am echivalent). Rusia a fost mai buna la pase si la trimisul in margine, plus ca rusii au bunul simt sa se acopere unul pe altul.

Practic in prima repriza romanii nu au jucat nimic, pentru ca in a doua, ajutati si de un cartonas galben, sa incerce o revenire care insa nu a avut timp sa se dezvolte. Urmatorul meci pe tern propriu e pe 21 martie, cu Portugalia.

Pe de alta parte am vazut tot sambata Irland – Anglia in Turneul celor 6. Superb. Scor strans, lupta dura, aparare durabila, fair play, O’Driscoll lovit bine dar ducand Irlanda spre victorie. Spectacol. Anglia a inventat parlamentarismul si alte cateva chestii iar Irlanda este tigrul celtic si are un presendinte femeie.

Intrebare: este nivelul jocului de rugby o buna oglinda pentru evolutia politica si sociala a unei tari (evident acolo unde exista o oarecare prezenta a pasiunii pentru joc)?

Moralitatea presei romanesti serioase si discursul anti Obama

Februarie 10, 2009

Am citit articolul asta scris de Mihail Neamtu pentru Cotidianul cu titlul „Moralitatea echipei Obama” si nu mi-a lacut deloc. Sa luam lucrurile pe rand:

– „Noua administraţie din Washington DC a pornit la drum cu o cohortă de lobbyişti. Hillary Clinton e responsabilă pentru politica externă americană, deşi soţul său primeşte anual donaţii din străinătate pentru Fundaţia Clinton” – pana acum presa americana a remarcat doua incalcari serioase a termenilor de etica impusi de noua administratie, despre care se spune ca sunt mult mai stricti decat cei ai administratiei Bush. Lista de donatori pentru fundatia fostului presedinte Clinton a fost prezentata public si se pare ca exista o intelgere ca el sa fie atent la sursele de finantare.

– „numirea lui Tom Daschle ca ministru al Sănătăţii” – Daschle a fost candidat pentru acesta functie, s-a retras din cauza problemelor cu taxele. E drept ca echipa din jurul presedintelui ar trebui sa se asigure de trecutul curat al celor propusi pentru cabinet, dar Daschle a acceptat ca e vorba de o greseala personala. Poate sistemul de taxe e prea stufos.

– Tim Geithner a fost demnitar si in timpul administratiei republicane, ca sef al Federal Reserve din New York si nimeni nu s-a prins de problemele lui cu taxele. Interesant dublu standard, nu?

– „Un alt democrat, Rod Blagojevich, a pierdut în ianuarie scaunul de parlamentar sub acuzaţia de mituire” – domnul cu nume greu de pronuntat era guvernator in Ilinois, un stat unde scandalurile de coruptie au zguduit ambele partide.

-„„pachetul cu stimulente“ include şi distribuţia „gratuită“ de prezervative în valoare de 335 de milioane de dolari. Ultima prevedere se datorează intervenţiei doamnei Nancy Pelosi din statul California, în curs de falimentare” – multe state americane au probleme financiare iar planul de salvare a economiei incearca si re-capitalizarea lor. Unul dintre statele cu cele mai multe probleme este California republicanului Arnold. Iar masura cu prezervativele ar putea sa salveze o gramda de bani necesari cheltuielilor medicale in viitor. Asta pentru ca Medicaid are deja o gramada de probleme.

Este evident ca si eu am fost putin partizan in comentariul de mai sus insa articolul e o mai mare colectie de jumatati de adevar si de fapte livrate cu comentariu republican atasat dar netrecut prin filtrul ratiunii. Ma asteptat mai mult de la editorialisti, mai ales cand scriu despre politica din SUA.

Dictatura, sondajele si alarmismul nostru national

Ianuarie 20, 2009

Cotidianul zice ca „Românii visează să reducă democraţia la un singur om„. Sunt doua fraze cheie in articol:

– „doar 6% dintre cei 1.488 de intervievaţi au spus că pentru ei politica este foarte importantă, 74% dintre intervievaţi considerând că aceasta este ‘deloc sau puţin importantă’

– „73% dintre români considerau în 2008 că ar fi bine ca ţara să aibă un conducător puternic, care nu-şi bate capul cu Parlamentul şi alegerile

Comenteaza pe aceasata tema Cristian Teodorescu si Alin Fumurescu. S-a comentat si prin blogosfera iar postul cel mai important este cel scris de Ionut pentru Inventarul Stricaciunilor Politice. Acolo, dupa ce este prezentat modul in care sunt puse intrebarile in studiu si cum sunt evaluate raspunsurile, e destul de evident ca romanii nu sunt atat de pasionati de dictatura cat rezulta din titlul din Cotidianul. Intrebarea in sine suna cam asa:

Cât de bine credeţi că ar fi pentru România … 

A. Să aibă un conducător puternic, care nu îşi bate capul cu parlamentul şi cu alegerile 

B. Să aibă un guvern de specialişti care conduc ţara după cum cred ei că este mai bine pentru ţară 

C. Să aibă la conducere un regim militar 

D. Să aibă un sistem politic democratic

Raspunsurile se dau pe principiul foarte bine/bine/prost/foarte prost pentru fiecare varianta. Practic 73% dintre romani au spus bine sau foarte bine pentru punctul A. Nu stim cati au spus bine si foarte bine pentru D. In 2005 cei pro D erau mai multi decat cei pro A. Adica ne agitam degeaba ca romanii vor tiranie/dictatura/regim personalizat (intotdeauna in subtext e Basescu, bineinteles).

Si pe deasupra toate sondajele astea mai degraba tracking sunt facute sa fie mereu citite in comparatie cu datele din urma si privind cifrele pentru toate optiunile.  Din pacate combinatia de nevoie de cititori, folosire tampa a ideii de dictatura si alarmism duc la titluri alarmiste care construiesc o anumita imagine a societatii care e total incorecta…

PS: Sursa initiala a informatiei este in newsletterul de aici.

Mai multa sau mai putina biserica?

Octombrie 16, 2008

Si ma intereseaza raspunsul mai ales cand e vorba de stat. Pana la urma o parte din impozitele pe care eu le platesc se pot duce la biserici, fie ca is ortodoxe, catolice sau de alt tip. Ceea ce, fiind mai agnostic si iubitor de secularism, ma deranjeaza. As prefera sa pot sa dau direct, si daca vreau, unei biserici sau unei alte organizatii, mai degraba decat sa vad statul cum re-distribuie impozitul platit de mine.

E interesant ca sunt perfect de acord, desi de pe alta pozitie, cu un blog mult mai apropiat de biserica. Bineinteles exista si idei contrare, care spun ca e normal ca statul sa subventioneze biserica.

Modelul german, in care un credincios se declara ca atare si plateste un impozit directionat catre biserica sa, mi se pare o idee. O alta idee mi se pare ca bisericile sa ceara direct, de la credinciosi, banii de care are nevoie. Oricum, numai sa nu mai fie nevoie ca statul sa o subventioneze…